VALEA VIILOR

Valea Viilor se află la distanţă de 16 km. vest de Mediaş, la 5 km. sud de Copşa Mică. Copşa Mică este atestată documentar din secolul al XIII-lea, istoria veche consemnând dispute teritoriale cu vecinii. Între altele, a existat un lung proces cu medieşenii, pe tema unor porci ai unora care mâncau ghindă din pădurea celorlalţi. Din secolul al XX-lea, Copşa Mică devine un centru industrial puternic, bazat în principal pe prelucrarea gazului metan. O întâmplare care merită să fie consemnată debutează la 13 iunie 1933, când a luat foc gazul dintr-o sondă de la liziera unei păduri din apropiere. Timp de aproape şapte ani, până în 28 martie 1940, incendiul a fost principala atracţie turistică a zonei, ţiglele colorate ale Turnului Trâmbiţaşilor din Mediaş fiind luminate feeric noaptea de vâlvătaia celor 1.000.000 m3 de gaz care ardeau zilnic la 10 km depărtare.

Revenind la Valea Viilor, numele german al localităţii este Wurmloch, ceea ce în germana evului mediu însemna, Wurm = şarpe, iar Loch = pădure, deci ar fi fost o pădure cu şerpi.Aşezarea este atestată documentar în 1305, după decesul comitelui Gregor de Apa, proprietarul comunei. Localitatea era deci domeniu nobiliar şi este evident că exista şi în secolul al XIII-lea. Apartenenţa la capitlul de Schelk (Şeica Mare) a localităţii Wurmloch este atestată într-un document din anul 1357, iar în 1359 aşezarea este menţionată ca o comună liberă, nemaifiind domeniu nobiliar.

052 Valeaviilor 1 roObiectivul turistic al comunei este una dintre cele mai reprezentative biserici fortificate din sudul Transilvaniei, fapt confirmat şi de vizita pe care prinţul Charles al Marii Britanii a efectuat-o aici în anul 1998. Săpăturile arheologice au scos la lumină fundaţia unei construcţii sacrale romanice, care era amplasată la vestul sacristiei actualei biserici şi avea o lungime de cca.10 m. Biserica a fost ridicată în secolul al XIV-lea, dar lucrările de fortificare au fost definitivate abia în 1520.

Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Pereţii corului au fost îngroşaţi, ajungând la 1,60 m, iar arcul triumfal care îl separă de sală are 1,5 m grosime. Corul, deasupra tavanului boltit, a fost supraînălţat cu încă patru niveluri, care erau protejate de un prim acoperiş, transformat ulterior într-o platformǎ cu drum de strajǎ. Deasupra lui se înalţǎ un al doilea acoperiş, susţinut pe stâlpi de lemn. Între cele două segmente de acoperiş existǎ un spaţiu liber, transformat într-un al doilea drum de strajă, înălţimea la care se află asigurând o bună supraveghere a împrejurimilor. Aceastǎ combinaţie arhitectonicǎ a celor douǎ acoperişuri conferǎ o notǎ aparte întregii biserici, aducând un plus de mǎreţie şi frumuseţe. Ultimul nivel al corului fortificat este din paiantă şi este prevǎzut cu un coridor de strajă cu balustrade din paiantă ridicate pe console din lemn. Contraforturile sunt unite cu arcade devansate, în spatele cărora sunt ascunse imense guri de aruncare, iar între contraforturi, pe fiecare laturǎ sunt tăiate metereze dreptunghiulare, înguste şi înalte.

Corul, având dimensiunile de 9 x 7m., are boltă semicilindrică cu penetraţii şi reţea stelată de nervuri din teracotă. In cor există o cristelniţă romanică aşezată peste gura unei fântâni, absolut necesarǎ în timpul asediilor. În peretele nordic se aflǎ o nişă-tabernacul, decorată cu o arcadă în acoladă, în timpanul căreia este reprezentat un “Vir Dolorum” în relief. Tot în cor mai existǎ una din cele mai vechi strane de lemn din Transilvania, datatǎ 1528, cu decorul sculptat şi pictat, şi amvonul cu balustradă datat 1746.

052 ValeaVIilor 1 1 roNava unicǎ, de mari dimensiuni, 24 x 8,5m, a fost înălţată cu un cat de apărare, plasat deasupra bolţii semicilindrice cu reţea de nervuri stelate, susţinutǎ de şapte perechi de stâlpi. Etajul fortificat este prevăzut cu metereze şi cu, de acum tradiţionalele, arcade devansate între contraforturi. Arcadele sunt întrerupte de turnurile-pridvor de flancare, uşor devansate faţă de zidurile bisericii, care protejează porticurile celor două portaluri, câte unul pe fiecare faţadă a sălii (portalul vestic, primul portal construit, a fost zidit cu ocazia fortificării clopotniţei). Alipite acestor două turnuri de flancare există două turnuleţe rotunde cu scări spiralate, care ajung până la nivelul etajului fortificat al sălii. Un al treilea turnuleţ similar se află lângă contrafortul din colţul de sudvest al sălii, pentru accesul în clopotniţă.

În interior, sala bisericii are două balcoane de-a lungul pereţilor longitudinali, iar pe latura vestică se află tribuna orgii, în interiorul turnului vestic. Turnul clopotniţei avea, înainte de fortificare, patru niveluri din cărămidă, primele două boltite. Ultimul etaj al turnului, prevăzut pe fiecare faţadă cu câte o fereastră geminată cu arcadă semicirculară, adăpostea clopotele.
Fortificarea sălii a determinat înălţarea acoperişului navei peste nivelul ferestrei estice a clopotniţei, care a devenit astfel portiţă de trecere între cele două module (de fapt, este parţial vizibilă arcada la contactul cu acoperişul sălii). Clopotniţa a fost înălţată cu două niveluri, care au aria bazei mai mică decât cea a nivelului inferior. Două contraforturi puternice, aşezate pieziş, aflate la colţurile vestice ale clopotniţei şi un contrafort plasat între ele, perpendicular pe zidul care închide vechiul portal de vest, susţin cele două etaje supraînălţate. Pe laturile de nord şi de sud, între contraforturi, cam la 10 m înǎlţime, sunt întinse arcuri devansate, cu goluri de aruncare (maşiculi). Ferestrele nordică şi sudică sunt încadrate de prelungirile celor două contraforturi mult îngustate, care la nivelul celui de-al cincilea etaj sunt unite printr-o arcadă semicilindrică, repetându-se la scară mai mică arcada devansată inferioară. Ultimul nivel al turnului, din paiantă, are galerie de strajă devansată pe console de lemn cu balustradă din paiantă şi poartă acoperiş piramidal, cu frângeri de pantă.

Intrarea în bisericǎ se aflǎ pe latura de sud a navei, portalul în arc frânt fiind întǎrit cu puternice ziduri laterale. Deasupra portalului se înalţǎ un turn prismatic cu mai multe etaje, accesul fǎcându-se prin scara spiralatǎ din turnuleţul rotund alǎturat.

053 ValeaViilor 2 roCetatea care înconjoară biserica este ovală, având patru turnuri de flancare în punctele cardinale. Zidurile, înalte de 7-8 m şi înzestrate cu goluri de tragere şi de turnare scoase în consolă, sunt prevăzute cu un drum de strajă cu acoperiş în pupitru, înclinat spre interior. Drumul  de strajă este susţinut de arcade semicirculare din cărămidă, care au fost restaurate în anul 1970. Intrarea principală în cetate se află în vest, unde gangul boltit poate fi închis cu hersa manevrată din bastionul cu două niveluri, devansat faţă de zidurile cetăţii. Pe contraforturile bastionului sunt vizibile şanţurile în care glisează hersa. De jur împrejurul incintei sunt numeroase cǎmǎri pentru provizii. Astăzi, într-o încăpere din stânga intrării, este amenajat un mic muzeu al localităţii, în care sunt expuse mǎrturii vechi sau contemporane ale istoriei localitǎţii.

Turnul estic are inscripţionat pe latura sudică anul 1591, an care poate reprezenta etapa finală de ridicare a cetăţii. Bastionul estic cu trei niveluri este singurul bastion care întrerupe ritmicitatea arcadelor de cărămidă ale coridorului de strajă, fiind construit atât în interiorul cetăţii, cât şi în exteriorul ei.

Academicianul Gheorghe Oprescu spunea despre biserica fortificatǎ din Valea Viilor: „În felul ei este o operǎ arhitectonicǎ desǎvârşitǎ, cum sunt puţine în ţara noastrǎ. Aceastǎ impresie o aveam şi când o priveam de departe, când silueta ei se desprindea enormǎ, însǎ nu lipsitǎ de graţie, pe albastrul cerului; aceastǎ impresie o aveam, poate şi mai intensǎ, când pǎtrundeam în incinta ei, o înconjuram, intram în bisericǎ şi ne aşezam, nu în partea sudicǎ a navei, unde se gǎseşte acum intrarea, ci chiar la apus, cu spatele la turn, aşa ca sǎ avem în faţǎ spaţiul imens ce se desfǎşoarǎ înaintea noastrǎ...”

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1