MOŞNA

Moşna se află la 10 km. sud de Mediaş, pe valea pârâului Moşna, aproape de izvor.

044 Mosna 1 roDescoperirile arheologice atestă locuirea zonei din epoca bronzului, până în perioada romană, şi evident, în epocile mai recente. Pe dealul „Cetate” s-au descoperit fragmente ceramice într-o fortificaţie cu valuri de pământ din secolul al XIII-lea. Un tezaur de 300 de monede romane, datând din secolele I-III d. Chr., a fost găsit în anul 1780, în sacristia bisericii.

Primele informaţii despre aşezările săseşti ca organizare ecleziastică datează din anul 1283, când Petru, episcopul Transilvaniei, cedează trei părţi ale decimei datorate capitlului Alba Iulia (constând în vin, fructe, miere şi miei) de parohiile a opt localităţi din capitlul Mediaş, în schimbul a 40 mărci de argint bun. Nu este menţionată în mod direct prezenţa saşilor în capitlu, dar numele preoţilor celor 8 parohii nu lasă nici o urmă de îndoială: Walter, decan din Alţâna, Johannes din Biertan, Henricus din Richiş, Petrus din Musna, Adam din Mediaş, Siffridus din Bratei, Henricus din Şaroş şi Theodricus din Copşa Mare. Conţinutul documentului indică faptul că aşezările săseşti nu erau pe pământ regal (diploma andreeană le-ar fi oferit numeroase alte privilegii), fiind doar o înţelegere de ordin ecleziastic între preoţii saşi şi episcopie. Această convenţie ecleziastică reprezintă un pas spre câştigarea dreptului de autoadministrare specifică tuturor comunităţilor săseşti de pe pământ regal.

Pentru dobândirea drepturilor şi libertăţilor sibiene, trei reprezentanţi ai obştilor săseşti din Mediaş, Şeica şi Biertan, Andreas din Aţel, Herbordus din Moşna şi Petrus dintr-o localitate nemenţionată, probabil greavi, s-au prezentat în faţa regelui Carol Robert de Anjou în anul 1315, afirmând că voievodul Ladislau i-a desprins de provincia Sibiului. Carol Robert le acordă cu uşurinţă dreptul sibian, dorind o apropiere între el şi saşii care l-au susţinut la candidatura pentru tronul Ungariei pe Otto de Bavaria. Din acest an, cele Două Scaune beneficiază de facilităţile dreptului sibian, bucurându-se în acelaşi timp de independenţă administrativă.

În anul 1662, principele Apafi se pregǎteşte să părăsească Mediaşul, pentru a evita o confruntare armată cu rivalul său, principele Kemény. Într-o noapte, înaintea plecării principelui din Mediaş, au fugit şi cei 2000 de curteni care fuseseră cvartiruiţi în târgul Moşna. Rezultă de aici că Moşna era o comună mare, capabilă să găzduiască 2000 de curteni. N-or fi fost ei tocmai 2000, cronicarii exagerau în acele vremuri, dar simpla informaţie că au fost găzduiţi curteni în Moşna este demnă de reţinut.

Ţăranii din scaunul Mediaş au suportat atât contribuţiile pentru întreţinerea armatelor, cât şi impozitele exagerate stabilite de “domnii” din oraş. În 1673 au loc conflicte cu caracter social între ţăranii din Biertan şi Moşna şi patriciatul din Mediaş. Lupta a luat o asemenea amploare, încât patriciatul, care “trăia din sudoarea ţăranilor săraci”, cedează în faţa cererilor ţăranilor şi le reduce dările. Revenind la sfârşitul secolului al XV-lea, Moşna are statut de oppidum (şi Mediaşul avea, până în 1495, acelaşi statut) şi i se acordă dreptul de a ţine târg săptămânal sâmbăta şi, o dată pe an, iarmaroc. Era un titlu de mândrie ca o comună din Ţara Vinului să-şi dovedească bogăţia şi credinţa locuitorilor prin construirea unei biserici impunătoare, pe care în decursul anilor să o împodobească, să o extindă şi, de regulă, să o fortifice. Moşna, una dintre cele mai mari şi mai bogate localităţi din scaunul de Mediaş, angajează pe cel mai celebru constructor din zonă să construiască o biserică-hală în locul vechii bazilici gotice.

Întâmplarea face să existe un document care menţioneazǎ numele arhitectului, Andreas Lapicida Hermannstadt. Într-un certificat semnat de preotul Johannes din Musna, se precizează că meşterului i se plătise separat pentru clădirea bisericii şi i se adăugaseră apoi încă 100 de florini pentru sculpturile de la ferestre. Documentul datează din 1498 şi trebuia să-i servească lui Andrei spre a lămuri unele neînţelegeri cu privire la drepturile pe care le reclama pentru zidirea bisericii din Cristian (Jud. Sibiu). Cum lucrările făcute în Cristian sunt datate între 1486 şi 1498, rezultă că biserica din Moşna a fost construită şi decorată prin anii 1480-1486.

045 Mosna 2 roBiserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, descoperit recent, care a aparţinut vechii bazilici cu hramul Sf. Maria, sau capelei catolice încorporată în zidul de apărare, este o cheie de boltă datată 1385, a cărei sculptură reprezintă două degete apropiate, pregătite pentru binecuvântare (aceeaşi reprezentare există pe una dintre cheile de boltă din Richiş). Pietre din compoziţia stâlpilor care delimitau navele bazilicii au fost folosite la înălţarea primei perechi de coloane din apropierea corului. Arhitectul Hermann Fabini a studiat şi a descifrat în cea mai mare parte istoria construirii bisericii din Moşna, - ca şi a multor altor biserici din apropierea Mediaşului. Pe structura pereţilor exteriori ai bazilicii s-a construit noua biserică-hală. Corul, de 13 m. lungime şi 12 m. înălţime, este închis de o absidă poligonală cu trei laturi. Bolta semicilindrică cu penetraţii a corului este decorată cu o reţea stelată de nervuri de teracotă, încheiate în două chei de boltă: una, Maria cu pruncul, datată 1525, şi a doua, un licorn.

Pe peretele nordic al corului se află uşa sacristiei, cu un cadru de baghete încrucişate, întretăiate de o acoladă cu frunziş gotic şi fleuron bogat, împărţit în două ramuri înclinate. Deasupra ramurilor fleuronului se afla o bază pe care era aşezată în trecut statuia sfântului Gheorghe. La colţuri apar în miniatură fialele cunoscute. Deasupra acoladei, sub un baldachin, este aşezată pe consolă o sculptură în piatră reprezentând pe Christus triumphator. Cadrul sacristiei din Moşna e unul dintre cele mai frumoase opere ale goticii transilvănene târzii, realizate de Andreas Lapicida în anul 1501. Sugestive sunt şi mulurile ferestrelor tripartite în arc frânt, alcătuite din motive flamboaiante, combinate în fel de fel de figuri geometrice. Alături de portalul sacristiei, alipit peretelui, se află tabernaculul înalt de 11,05 m.,monument de construcţie aparte specific goticii târzii. Tabernaculul este alcătuit din picior, ediculă închisă cu uşi pentru păstrarea sacramentului şi coronament înalt, în formă de fială. Andreas Lapicida l-a decorat la bază cu trei lei care atacă un balaur, deasupra cărora se află edicula mediană împodobită cu un licorn asemănător celui din cheia de boltă. Tabernaculul se încheie cu un coronament format din acolade gotice şi este încadrat de fiale şi muluri identice cu cele ale ferestrelor tripartite din cor, ajungând cu fleuronul din vârful fialei până la luneta bolţii.

În peretele sudic al corului, acelaşi Andreas a realizat o nişă-strană tripartită, încheiată cu trei arcuri în acoladă şi cu ancadrament de piatră pe care este inscripţionat anul 1500 şi iniţialele pietrarului: ALH. Cea de a patra lucrare plastică semnată de Andreas Lapicida este amvonul sculptat decorat cu muluri săpate în gresie.

Deasupra sacristiei a fost construită o capelă, ambele fiind boltite şi având reţele stelate de nervuri. Accesul în capelă, posibil numai din sacristie, se face cu ajutorul scării spiralate aflată în turnuleţul cilindric plasat în exterior, la intersecţia pereţilor nordic al corului şi estic al sacristiei. Aceeaşi scară spiralată permite accesul în nivelul fortificat al corului, şi în continuare, în podul bisericii.

Cele trei nave ale bisericii au lungimea de 24 m. şi înălţimea bolţilor de 14 m. Dintre cele patru perechi de coloane care delimitează navele, toate cu secţiune octogonală, numai perechea estică este construită din piatra recuperată din bazilică, după cum am menţionat. Celelalte trei perechi sunt construite din cărămidă şi sunt decorate cu caneluri dispuse diferit, pentru a nu crea un grup care să distoneze cu prima pereche. Toate coloanele sunt uşor înclinate spre exterior, cu scopul de a susţine bolţile navelor colaterale, construite înaintea bolţii navei centrale. Pentru evitarea prăbuşirii, coloanele au fost sprijinite de pereţii exteriori cu bârne de lemn orizontale, menţinute şi după terminarea construcţiei. De pe capitelurile coloanelor se desfac nervurile reţelei romboidale a bolţilor semicilindrice cu penetraţii.

Dintre portaluri, cel apusean, bogat profilat, a fost zidit, dar pe latura de sud se păstrează un altul, cu o deschidere în arc foarte uşor frânt, încoronat cu un arc în acoladă, decorat pe extrados cu obişnuitul frunziş şi fleuron, flancat de câte o mică fială pe consolă.

044 Mosna 1 1 roLa circa trei metri depărtare de portalul vestic al bisericii a fost construit, la sfârşitul secolului al XIV-lea, turnul clopotelor, iniţial cu şase niveluri şi având ziduri de gresie groase de peste 2,5 m. Intrarea în turn, plasată pe latura lui estică, va fi zidită la începutul secolului al XVIlea, turnul devenind astfel inaccesibil de la nivelul solului. La fel ca în cazul multor bazilici sau biserici-sală din împrejurimi, accesul în turn se face prin fereastra estică a primului nivel, care comunică cu încăperea de legătură construită între turn şi biserică.

Două porticuri sunt amplasate pe laturile colateralelor bisericii, la nord şi la sud. Deasupra porticurilor a fost construită câte o capelă cu boltă stelată, la care se urca din interiorul bisericii, cu ajutorul deja arhicunoscutelor scări spiralate aflate în turnuleţele alipite zidului estic porticurilor. Cu ocazia fortificării bisericii, deasupra capelelor a fost construit al treilea nivel, scos în consolă şi prevăzut cu guri de turnare şi cu metereze. Aceeaşi scăriţă spiralată asigură accesul şi la acest nivel fortificat.

Fortificarea bisericii, demarată în urma unei subvenţii acordate comunei în acest scop în anul 1520, schimbă radical înfăţişarea clădirii. Corul a fost supraînălţat cu un nivel scos în consolă, fortificat cu metereze şi guri de turnare mascate de arcadele din cărămidă zidite între contraforturi. Laturile de nord şi de sud ale bisericii au fost fortificate, după cum am arătat, cele două porticuri devenind adevărate turnuri de apărare. Portalul vestic a fost zidit, iar între biserică şi turnul de vest a fost construită o mică încăpere boltită semicilindric, deasupra căreia se află culoarul de legătură dintre turn şi biserică amintit mai sus. Alipit laturii de sud a turnului şi peretelui vestic al bisericii, a fost construit un al doilea turn, cu trei niveluri şi acoperiş în pupitru înclinat spre vest. Turnul, care va deveni Primăria veche, are la parter o încăpere boltită, iar nivelurile superioare sunt întărite cu metereze.

Turnul de vest a fost supraînălţat cu un al şaptelea nivel, prevăzut iniţial cu un coridor de strajă din lemn. Acoperişul piramidal a fost înlocuit în anul 1856 cu un con alungit din metal.

044 Mosna 1 2 roSimultan cu fortificarea bisericii începe înălţarea incintei. Zidurile, înalte de 9 m., care formează un dreptunghi împrejurul bisericii, erau flancate de două bastioane şi două turnuri. Aflat la sud-est, turnul de poartă, devansat în faţa zidurilor, are cinci niveluri, ultimul nivel fiind scos în consolă şi înzestrat cu guri de turnare. Intrarea de la parterul turnului, boltită semicilindric, era întărită cu hersă, care glisa în şanţurile din contraforturile turnului. Intrarea pietonală se află la sud şi este protejată de un turn cu trei niveluri, devansat în faţa incintei. Colţurile de nord-vest şi de sud-vest ale cetăţii erau apărate de câte un bastion, dar cel din sud a fost transformat în şcoală şi ulterior demolat. Bastionul din nord-vest are trei niveluri şi era fortificat cu metereze, dintre care multe au fost zidite. Zidul de nord este întărit cu un turn cu patru niveluri, jumătate devansat în faţa zidului, al cărui ultim nivel este scos în consolă şi prevăzut cu guri de turnare şi cu metereze. În zidul de nord-est a fost încorporată o capelă gotică timpurie cu altarul gotic poligonal, databilă, după părerea specialiştilor, în prima jumătate a secolului al XV-lea. Peretele sudic al capelei s-a prăbuşit la începutul secolului al XVIII-lea, dar corul oferă suficiente indicii asupra stilului şi epocii în care a fost construită. Interiorul incintei era amenajat de jur împrejur cu încăperi de depozitare a proviziilor, pe două niveluri, deasupra cărora se afla coridorul de apărare, susţinut pe arcade semicirculare zidite, în sud şi est, şi pe console din lemn, în nord şi vest. Cea mai mare parte a acestor încăperi a fost demolată, conservându-se astăzi doar cele din vest şi parţial din nord, între turnul de nord şi bastion. În sud-estul cetăţii există un „Zwinger” de aproape 30 m. lungime, a cărui intrare de pe latura lui vestică se putea închide cu hersă. Turnul de poartă al „Zwinger”-ului a fost demolat.

Vizavi de intrarea în cetate se află casa memorială în care a locuit Stephan Ludwig Roth şi în care a fost arestat pentru a fi dus la Cluj, judecat şi executat la 11 mai 1849. Sătenii s-au opus arestării şi i-au oferit protecţie, dar Roth, conform principiilor lui de o viaţă, a refuzat o atitudine pe care o aprecia sub demnitatea lui. Scrisoarea pe care a scris-o celor cinci copii ai săi, orfani de mamă, cu trei ore înainte de a fi dus în faţa plutonului de execuţie, este un exemplu de comportare responsabilă şi morală.

În această casă se va amenaja o pensiune turistică, deşi în comună există pensiuni confortabile, însă în număr insuficient.

Nemșa

Nemșa este un sat săsesc aflat între Richiș și Moșna. În momentul în care sașii au ajuns în acest teritoriu, el era nelocuit. Clima favorabilă agriculturii a fost principalul motiv, care i-a determinat pe sași să se stabilească în această zonă. Pentru a evita conflictele cu locuitorii satelor învecinate, a fost cerută aprobarea acestora pentru luarea în proprietate a teritoriului necultivat, iar odată ce a fost primită această aprobare, noua așezare a fost numită Nimes sau Nemșa.

În 1359, la Adunarea Scaunelor din Mediaș, care se ocupa de disputa dintre Velț și Bazna, a luat parte și parohia din Nemșa, în frunte cu groful Jakob (“comes Jacobus cum omnibus senioribus de villa Nympz”). În urma acestei adunări, membri ai comunității din Nemșa au fost trimiși la Adunarea Provinciilor din Sibiu pentru a dezbate disputele din teritoriu. Cu acest prilej, Nemșa a fost atestată documentar pentru prima oară. Din această menționare aflăm despre conducerea comunității din Nemșa de către grofi împreună cu cei Bătrâni, dar și despre statutul de comunitate liberă.

În 1395, are loc o secetă prelungită în regiunea Sibiului. În 1532, Nemșa avea o populație de 40 de locuitori. În 1694, are loc un incendiu, în urma căruia este luată decizia de a scuti comunitatea de plata impozitelor. În 1824, a fost construită o casă parohială evanghelică.

Biserica din Nemșa a parcurs următoarele etape importante de-a lungul timpului:

  • În anul 1400 a fost construită biserica gotică de tip sală, având o navă și cor. Corul are o boltă în cruce și este delimitat cu închideri pe trei părți. Picturile gotice târzii (descoperite în anul 1920 și restaurate în 1954), care decorează corul, îi înfățișează pe Sfânta Caterina, Sfânta Dorothea, Paul, Petru și trupul lui Iisus Hristos. Biserica are ferestre gotice în ogivă, fără decorații. Sfințirea bisericii cu hramul Sfântului Ioan, a avut loc în ultima duminică a anului 1400, de Advent. Acest eveniment este atestat de documentele istorice ale parohiei.
  • În 1733, biserica este reconstruită, fiind în pericol de colaps.
  • În 1798, boltirea navei este refacută. Pentru susținerea bolților au fost folosiți pilaștri, decorați cu volute.
  • În 1954, biserica este restaurată.

Altarul renascentist, construit în anul 1520, nu are abside laterale și este flancat de doi pilastri, decorați cu ornamente sculptate. Iconostasul și cele trei figuri de lemn, aflate în altar, au dispărut și au fost înlocuite după 1850 de figuri de lemn pictate, fără o valoare istorică, care îi înfățișează pe Iisus, Moise și Paul. La partea superioară altarul este acoperit de o boltă pictată.

Singura imagine pictată, în stil francez, care se păstrează este cea cu botezul lui Iisus. În prim plan se afla Iisus împreună cu Ioan, fiind copii. Atât vazele dispuse la colțul arhitravelor, cât și decorațiile de deasupra au o valoare neînsemnată.

La început muzica bisericească era cea produsă de instrumentele cu corzi (bassetel). Abia în anul 1745 a fost adusă ca înlocuitor o orgă, dar aceasta a fost vândută în anul 1883 parohiei din Zlagna. Tot în acest an a fost construită o orgă de dimensiuni mai mici cu ajutorul satului Velț și al Sibiului.

La cațiva metri distanță de biserică, a fost construit în anul 1869 un turn clopotniță, în ciuda faptului că existau încă două turnuri de fortificație care ar fi putut adăposti clopotele. Clopotul datează din secolul 15 și poartă inscripția cu litere gotice: “O rex gloriae veni cum pace”. Un al doilea clopot, care datează din anul 1647, are inscripția: “Fidelibus via Christus Johane Neidel.”

În jurul anului 1500 biserica este înconjurată de un zid de fortificație simplu circulară, iar în partea de sud vest este construit un turn masiv. În 1612 fortificația este ocupata de inamici. Acest lucru este atestat de inscripția în Latină de pe o grindă parțial carbonizată din turnul de veghe, descoperită la începutul secolului al 19-lea de Stephan G. Roth. În 1752 zidul de fortificație este refăcut.

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1