MICĂSASA

Localitatea a fost întemeiată pe vatra unei aşezări romane, în prima jumǎtate a secolului al II-lea (probabil imediat dupǎ cucerirea provinciei) şi care a existat pânǎ în ultimul pǎtrar al secolului al III-lea. Cercetǎrile arheologice au descoperit unul dintre cele mai mari centre de olǎrit din Dacia romanǎ, fundaţii de ziduri, ţigle şi un tezaur de 168 de monede romane, din care 165 sunt imperiale şi trei republicane.

079 Micasasa 1 roPrima atestare documentarǎ dateazǎ din 3 iunie 12671, când Ștefan, voievodul Transilvaniei şi coregent al Ungariei, însărcinează capitlul de Alba Iulia, pe nobilul Nicolaus, fiul lui Jula şi nepotul lui Jula Magnus, să ia în primire unele moşii, printre care Mediaş şi Mykaszáza. Preotul „Johannes von Michazaz” este membru al comunităţii preoţeşti de Târnava Mare.

În anul 1322, regele concesionează Micăsasa, Valea Lungă, Pănade şi Şona magistrului Nikolaus, fiul lui Corrardus von Talmesch. Intervin neînţelegeri şi în 1359 regele dispune ca domeniile care au fost ocupate pe nedrept de grafii din Şeica Mare şi Şeica Mică să fie restituite vechilor stăpâni.

În 1365, satul apare printre localităţile capitlului de Bălcaciu. La 19 august 1365, „Deoarece uitarea e maica pârii, maştera păcii şi aţâţătoarea pricinilor, e nevoie ca cele ce se hărăzesc pe dreptate, să fie întărite cu mai multă luare aminte prin dovezi scrise” „comitibus de villa Fugonis et eorum complicibus” (comiţilor din Micăsasa şi complicilor lor). Este vorba de o moară nouă construită de cei din Şeica Mică, moară care ar fi deranjat moara comiţilor din Micăsasa.

În anul 1426, cele două fiice ale lui Thomas de Cluj, Dorothea şi Margaretha, devin proprietarele Micăsasei, care nu mai este în posesia regelui. Harta Transilvaniei, editată de Honterus la Basel în anul 1532, menţionează comuna Micăsasa (evident, şi oraşul Mediaş).

În anul 1673, nobilii unguri din Micăsasa prezintă situaţia în paragină a bisericii din sat şi cer permisiunea să o repare. Episcopul Adami permite repararea bisericii, cu respectarea următoarelor condiţii:

  • Niciodată în viitor să nu fie emise pretenţii asupra bisericii, curţii bisericii sau a clopotelor şi să nu-l deranjeze pe preot în exercitarea atribuţiilor sale.
  • Preotul să primească zeciuiala de la saşi, unguri şi români
  • Să nu încerce niciodată să-l alunge pe preot din sat. Întrucât condiţiile nu sunt respectate, în anul 1676 superiorul capitlului de Bălcaciu este însărcinat de sinod să semnaleze aceste încălcări.

În 1762, cu ocazia unei vizite la biserică, se constată că sunt puţini participanţi la slujba religioasă. În sat trăiesc aproximativ 100 de familii de români, unguri şi saşi.

În anul 1776, potrivit unui verdict într-un proces de crimă, preotul, dascălul, un argat de la moară şi o servitoare din Micăsasa vor fi decapitaţi în comuna Târnava Mare (Proştea Mare).

În 1787, Gh. Şincai înfiinţează la Micăsasa o şcoală românească, al cărei prim învăţător este Mihai Renci.

Regele, în anul 1782, atribuie comunităţii romano-catolice biserica evanghelică, astfel încât în 1791 nobilii unguri şi-au însuşit cea mai mare parte din averea bisericii. Micăsasa se afla în zona de tranziţie dintre regiunile locuite de români, maghiari şi saşi şi acestă realitate va avea consecinţe chiar şi în destinul bisericii monument-istoric din comună.

079 Micasasa roBiserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Adam Radak, de religie reformată, se căsătoreşte cu contesa Olga Lazăr, de religie catolică. Dilema care s-a născut a fost rezolvată în modul în care Columb a rezolvat problema oului: baronul dispune ca biserica să fie divizată în două, şi acordă corul, credincioşilor catolici, şi o parte vesticǎ a sălii, credincioşilor reformaţi. De trei sute de ani situaţia se menţine, doar că nu este înregistrată ca atare în cartea recordurilor.

Până şi clopotele au fost împărţite: cel din 1591, cu inscripţia „Anno Domini 1591”, aparţine comunitǎţii calvine, iar cel din 1649, cu inscripţia „Sub Afficio Pastoratu S Ana CUTS RENOVAT EST 1649”, credincioşilor catolici. Spre regretul meu, biserica era închisă, mai marele cu cheile a fost de negăsit, aşa că nu am reuşit să trec dincolo de zidul sudic al fostei nave, azi zid decorativ. Bolta goticǎ pe nervuri a corului se sprijină pe toruri angajate, care corespund la exterior contraforturilor cu trei trepte, dar asemenea arhaisme nu sunt excepţii.

În orice caz, mulurile flamboaiante ale ferestrelor pledează limpede pentru perioada goticii târzii. În cor existǎ nişa sacramentalǎ a tabernaculului şi o logie-stranǎ (sedilia) pe peretele sudic. Corul are absidă poligonală, pe o latură a ei fiind una dintre cele două ferestre bipartite în arc frânt. Ambele biserici au două mici portaluri pe latura sudică. Sala vestică are plafon plat şi este lipsită de elemente de decor gotice. Din nava centralǎ a supravieţuit veacurilor doar zidul sudic.

 

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1