DANEŞ

Daneș, aflat doar la cățiva kilometri de Sighișoara, a fost atestat documentar în anul 1343 cu numele de Danus.

danesRapoartele din vremurile care au urmat sunt pline de jale şi nevoi, drept pentru care s-a acordat o reducere a taxelor în perioada 1503-1507 din cauza marii sărăcii în care se afla aşezarea. În 1507 satul a fost complet înghiţit de flăcări.

Nefericitul şi distrugătorul eveniment s-a repetat mai puţin de 50 de ani mai târziu, în 1555. Începutul sec. al XVII-lea a găsit aşezarea pustiită de războaie civile: în doar 15 ani numărul ţăranilor localnici scăzuse de la 90 la 7. Pentru a remedia situaţia, începând cu 1656 oricărui colonist dornic să se stabilească aici i se acordau reduceri de taxe şi alte privilegii, dar succesul a fost unul moderat. 1658 aduce cu sine atacuri otomane care distrug din nou aşezarea. Abia începând cu 1665 coloniştii porniţi din Sighişoara au putut popula din nou Daneşul. În ciuda tuturor necazurilor, biserica fortificată şi-a construit propria istorie, iar slujbele creştine începute în sec. al XVI-lea se ţin şi astăzi cu regularitate, aşa cum s-au ţinut mereu, indiferent de greutăţile sorţii.

Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost construită galeria înzestrată cu metereze şi creneluri. Din vechea biserică a mai rămas un turn mai mic de apărare. Turnul clopotniţă actual cu strajă de lemn, construit în 1927 adăposteşte două clopote turnate în anii 1777 şi 1809. Altarul a fost construit în anul 1873, orga în 1910, iar cristelniţa în 1723.

Comuna Daneș este așezată în partea centrală a Podișului Transilvaniei, în culoarul Târnavei Mari, pe malul stâng al râului, la "Târnava Mare". În cadrul județului Mureș, Daneșul se situează în sectorul sudic, la granița cu județul Sibiu. Forma așezării este de tip lineal. Este străbătută de șoseaua națională Dn 14 B Sighișoara-Mediaș. Localitatea este reședință de comună, având în administrare satele vecine: Cris așezat în partea de sud, la o distanță de 9 km, Stejereni spre S-E, tot la 9 km și Seleușul Mare situat la nord, la 2 km de Daneș. Comuna se afla pe meridianul 24011'36" și paralela 46024'11", la o distanță de 9 km de Sighișoara, cel mai apropiat municipiu, cu care se învecinează la est.

Relieful așezării este în cea mai mare parte deluros, comuna fiind situată în regiunea deluroasă, cu văi și dealuri de altitudine medie și în general asimetrice. Dealurile din jur ating înălțimi de apoximativ 500-600 m. în partea de nord a localității, spre Târnava Mare apare întinderea de luncă și șes. În subsolurile din zonă se găsesc domuri gazeifere. Solurile din care este compus relieful localității sunt variate: soluri brune, brune-gălbui, podzolice sau brune închise de deal. În luncă se găsesc soluri aluvionare, acestea sunt și cele mai fertile, fiind favorabile pentru cultura legumelor, cerealelor, plantelor furajere și cele din cultura tehnică (hameiul).

Județul Mureș

judetul mures

De pe culmile dealurilor se zăresc, înspre nord, crestele înzăpezite mai tot timpul ale munților Făgărașului.
Clima în această zonă nu se deosebește esențial de cea a Podișului Transilvaniei. Comuna Daneș și împrejurimile sale beneficiază de un climat temperat continental spre cel oceanic, constituind regiunea de tranzit între climatul stejarului și climatul fagului. Acesta este în general blând, cu cantități de precipitații de obicei reduse și cu o circulație a aerului predominat vestică. Vântul este de regulă călduros și secetos, datorită poziției localității în culoarul Târnavei Mari.

Comuna Daneș

comuna danes

Râul care colectează apele din zonă și curge în partea de nord a comunei este Târnava Mare. Izvorăște din Munții Harghitei, masivul Hraghita {umuleului, curge de la est la vest și este afluent al Mureșului. Până la confluența, aval de Blaj, are o lungime de 233 km și un subbazin aferent întins pe o suprafață de 3660 km. în perimetrul satului, râul primește cațiva afluenți, mai importanți fiind Valea Stejereni, care se unește în capătul de răsărit al satului cu Valea Crișului. La 4,5 km spre apus de sat curge Valea Laslea. Aceste pârâuri adună în matca lor apa izvoarelor de pe dealurile din partea de sud a Daneșului.

 

Harta comunei Danes -1940

danes harta

 

Primele atestări documentare

În secolul al XIV-lea, regalitatea ungară avea domenii întinse în zona Târnavelor, teritorii în care se afla și satul Daneș, comitatul Târnava. Deși descoperirile arheologice demonstrează existența unor forme de civilizație încă din epoca neolitică, satul este menționat documentar abia la mijolcul acestui secol.

Prima atestare documentară a comunei "Daneș" datează din anul 1348. Cu ocazia unei adunări a nobilimii transilvane, care s-a ținu la Turda, starețul mănăstirii din Cluj-Manaștur, abatele Iordan, anunță scoaterea de sub jurisdicția mănăstirii a unor moșii, între care și Daneșul. Un an mai târziu, la 3 noiembrie 1349, Daneșul apare în documentul de la Alba-Iulia adresat regelui Ungariei Ludovic I, ca răspuns la cererea acestuia din 26 octombrie, același an. Alături de Daneș, sunt menționate și localitățile vecine, cu ocazia stabilirii granițelor de hotar între acestea. În document se mai menționează faptul că "moșiile" amintite vor fi stăpânite pe veci, "neivindu-se nici un împotrivitor", de Iacob și Gegus împreună cu fiii lor.

În anul 1411 starețul mănăstirii Cluj-Mănăștur ridică pretenții de proprietate asupra satelor din Scaunul de jos Sighișoara, din care făcea parte și Daneșul, dar fără nici un succes, deoarece apartenența acestor sate la scaun fusese recunoscută în unanimitate de "jurații din cele 7 comitate". Către sfârșitul secolului al XIV-lea a avut loc "procesul hotarelor". Locuitorii din Laslea au obținut un document de la regele Sigismund, prin care satului i se atribuia un teren care aparținea însă din timpuri străvechi comunei Daneș. Comuna Daneș intentează în fața adunării Scaunului Sighișoara un proces împotriva comunei Laslea. Drept urmare comuna Laslea a extrocedat comunei Daneș teritoriul cu pricina și Scaunul Sighișoara a confirmat tranzacția la 3 ianuarie 1393. Din rugămintea locuitorilor din Daneș, această hotărâre a fost reconfirmată în 1431 de cele șapte Scaune. După anul 1560 a avut loc o nouă înfățișare în fața magistratului din Sighișoara și a Universității săsești, în care Laslea cerea reconfirmarea dreptului de pășunat în comun cu Daneșul În anii următori, până în 1668, în satul Daneș a a vut loc o reîmpărțire a hotarului satului.

Numele Localității

Din primele atestări documentare menționate, putem cunoaște vechimea localității Daneș și denumirea ei în E.M. în cursul secolelor numele satului apare în documente sub diferite forme. Prima este”possession Danus”(1348), apoi sașii din coloniile germane așezați și aici i-au dat denumirea de Dansdorff în 1393. Același nume îl poartă și în 1431. În anul 1488 apare denumirea de Danis. Odată cu “sașii de la Sibiu se aduseră noi colonii de săcui”, care au contribuit la modificarea numelui așezarii. Astfel, în 1504 satul se numea Donesdorff, Donysdorf și Donydorf, în 1506 este menționat doar Donysdorf, iar în 1532 Dunesdorff. Până în anul 1733, când satul s-a numit Daneș, nu se cunosc alte modificări. Urmează apoi Danos (1760-1762), Deanes (1839), iar din 1854 staul se numeste Daneș, nume pe care-l poartă și astăzi.

După cum se vede din cele de mai sus, numele satului s-a perpetuat în aproape toate veacurile trecute. Despre înființarea satului Daneș și a numelui său există și o legendă povestită de “un bătrân de 78 de ani” (Emanoil Florea) și culeasă în anul 1939 de Aurelia Dalbea, învățătoare în Daneș. Legenda spune ca un oarceare cioban cu numele de Dan, care își avea turma de oi, ar fi venit aici din parțile Făgărașului, cu oile la pașunat. La venirea lui nu erau decât câteva colibe așezate în mijlocul satului de azi. Fiind locul prielnic ocupației lui, ciobanul Dan s-a stabilit aici, de la numele lui provenind și numele așezării:”Satul lui Dan”. Această legendă pare a fi însă un adevăr deoarece “Satul lui Dan” apare în unele tratate istorice.