CETATEA DE BALTĂ

Cetatea de Baltă se află la cca. 8 km vest de Boian, dincolo de deal, dar această variantă este deocamdată nemodernizată şi greu accesibilă pentru autoturisme. Varianta ocolitoare este Blăjel – Adămuş (Târnăveni), pe valea Târnavei Mici. Cetatea de Baltă a jucat, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, un rol important în istoria Transilvaniei şi a regiunii Târnavelor. Denumirea comunei a fost dată de aşezarea cetăţii medievale într-o zonă mlăştinoasă, în locul numit „Luncă”, într-un triunghi format de cursul Târnavei Mici, pârâul Râtului şi dealul „După grădini”. Cetatea feudală este una din cele mai vechi fortificaţii din Transilvania, fiind amintită în izvoarele scrise între anii 1202-1203, cu prilejul consemnării posesiunilor abaţiei de Arad, învecinate „cum villa cuculiensis castri” (legătură firească între apariţia Cetăţii de Baltă şi prima menţiune documentară a comitatului Târnavelor, unitate administrativă a regatului ungar, consolidat abia la începutul secolului al XIII-lea în zona Târnavelor).

2„Castrum cuculiensis” apare menţionat în mai multe documente în anii 1216, 1230, 1238. Din fortificaţia din lemn şi valuri de pământ, care înconjura biserica aşezată într-o poziţie dominantă în centrul comunei, s-au mai păstrat doar porţiuni din şanţul de apărare. După invazia tătară din 1241, cetatea a fost mistuită de un incendiu (foarte probabil incendiată de tătari). În prima jumătate a secolului al XIV-lea, cetatea a fost rezidită din ordinul lui Carol Robert de Anjou. Reapare în documente abia în 1324, când regele Carol Robert se afla, la 16 iulie, lângă Cetatea de Baltă. Un prim castelan este amintit în 1331, „magistrul Ştefan zis Pogan”, iar doi ani mai târziu (1333), Toma, voievodul Transilvaniei, emite un document în sus-numita cetate: ”Datum în Kukulewar”.

Fortificaţia, devenită cetate regească subordonată voievozilor Transilvaniei, din 1347 apare cu numele „castrum Kukullevar”. În 1462, regele Matei Corvin cedează Cetatea de Baltă, împreună cu întreg domeniul, pentru suma de 8000 florini aur, lui Ioan Pongratz, voievodul Transilvaniei. În deceniul al IX-lea al sec. al XV-lea, Matei Corvin a dat Cetatea de Baltă, drept feudă, lui Ştefan cel Mare. Cronicarul Grigore Ureche consemnează acest lucru:

„Deci după puţină vreme au încetat vrajba între craiul unguresc şi între Ştefan Vodă, că văzând ei că vrăşmaşul lor şi a toată creştinătatea, turcul, le stă în spate şi volniciei tuturor le întinde în mrejele sale să-i cuprindă...văzând această înşelăciune, Matei craiul cu Ştefan Vodă s-au împăcat şi s-au aşezat. Şi încă după pacea aşezată şi legătură tare au făcut amândoi, au dăruit Matei craiul pe Ştefan Vodă cu două cetăţi din Ardeal, anume Balta şi Ciceul”.

Cetatea de Baltă cuprindea 14 sate, iar Ciceul, 61 de sate. Un document din 1504 aminteşte drepturile lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, asupra satelor Veseuş şi Boian, aparţinătoare Cetăţii de Baltă. După Bogdan, Cetatea de Baltă o stăpâneşte Ştefăniţă Vodă şi apoi Petru Rareş. Acesta din urmă o pierde în 1538, dar, reîntors în domnie în 1541, stăruie pe lângă regina Isabella să-i predea cetăţile din Transilvania. Începând din 1538 şi până în 1544, cetatea a fost stăpânită de Ioan Zapolya, care a dăruit-o soţiei sale, Isabella. Atacul, neîncununat de succes, al lui Petru Rareş împotriva Cetăţii de Baltă, este consemnat într-o depoziţie a lui Baltasar Bornemisa din anul 1543. Harta Transilvaniei a lui Honterus din 1532, tipărită la Basel, menţionează Cetatea de Baltă, ceea ce demonstrează importanţa localităţii în epoca respectivă.

În urma expediţiei lui Petru Rareş din 1542, dieta Transilvaniei hotărǎşte să redea domnului Moldovei domeniile cetăţilor Ciceu şi Cetatea de Baltă, dar fortificaţiile lor să fie dărâmate. Pentru ducerea la îndeplinire a acestei hotărâri au fost însărcinaţi orăşenii din Mediaş. În 1557, Christian Schesäus, în „Ruinele Panoniei”, descrie cu amărăciune arderea cetăţii. Domeniul cetăţii a rămas mai departe în posesia domnilor Moldovei, Ilie Rareş şi Ştefan Rareş, până în 1552. Între 1552 şi 1556 se află în stăpânirea imperiului habsburgic, iar după aceasta o stăpâneşte Alexandru Lăpuşneanu până la sfârşitul domniei. Cercetările arheologice au fost dificile, deoarece locuitorii comunei au considerat ruinele cetăţii o permanentă carieră de piatră, pe alocuri piatra fiind scoasă chiar şi din fundaţia zidurilor.

1Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, care nu au un rol defensiv, domină prin masa lor nucleul central, dând construcţiei un aspect de fortificaţie medievală. Avancorpul intrării poartă un decor în formă de scoică, iar în partea superioară cuprinde o verandă. Dispoziţia generală a ansamblului reproduce în mic corpul central al castelului Chambord şi a fost de la început destinat locuirii. Între anii 1769-1773, au loc
modernizări ale clădirii.

Tradiţia orală precizează că pentru construirea castelului s-a folosit piatra din ruinele vechii cetăţi. Castelul este amplasat pe versantul unui deluşor paralel cu şoseaua naţională, spre el urcând o ramificaţie fără nici o semnalizare care să te avertizeze că te afli pe o proprietate particulară. Te avertizează însă în mod brutal paznicii Întreprinderii de Vinificaţie din Jidvei, proprietara castelului, în pivniţele căruia se fabrică celebra şampanie. Castelul nu poate fi vizitat fără aprobarea specială a conducerii întreprinderii.

biserica reformata2În centrul comunei Cetatea de Baltă există biserica reformată, monument deosebit de interesant, iniţial construcţie romanică, cu două turnuri şi tribună pe vest. În prima jumătate a secolului al XIII-lea, clădirea a fost modificată în stil gotic timpuriu, iar nava şi corul au fost transformate în secolul al XV-lea.

În timpul lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, când Cetatea de Baltă a fost feudă a Moldovei, biserica a fost atribuitǎ cultului ortodox, fiind pictată în 1525. După introducerea reformei luterane în Transilvania, biserica a fost văruită. Fragmente de picturi murale au fost restaurate pe peretele nordic al navei. Pictura altarului aparţine pictorului Veress Matei, activ la Căpleni, Cetatea de Baltă şi Cluj.

Astăzi, puţine sunt elementele care amintesc de biserica din trecut. Ferestrele gotice în arc frânt şi contraforturile în două trepte constituie indicii certe ale perioadei de construcţie a bisericii. Corul a fost separat de navă şi transformat în magazie, iar nava a devenit o sală pe care o poţi asimila, cu puţină indulgenţă, cu un cub cu tavanul casetat. Tribuna orgii este din lemn, iar scara de acces conduce în continuare la încăperea clopotelor din turn. Acoperişul clopotniţei a fost înlocuit cu un acoperiş piramidal din tablă, cu frângere de pantă. Pe latura vestică s-a construit un portic cu arcade semicilindrice şi cu fronton baroc. Faţada vestică are decoraţii care amintesc de perioada moldovenească, iar pe faţada sudică se află un osuar, probabil oseminte recuperate de la un cimitir aflat pe locul bisericii.

Turiştii pasionaţi de folclor pot vizita în imediata apropiere a Cetăţii de Baltă comuna Săpânţa, unde fetele „au mersul legănat”. Spre vest, regiunea deschide perspective turistice demne de luat în considerare: Bălcaciu, biserică fortificată, fost capitlu, Jidvei, patria vinurilor de Târnave, Tătârlaua, unde tradiţia spune că s-a stabilit un grup de tătari în timpul invaziilor şi şi-au păstrat bunul obicei de a jefui până târziu, în secolul al XVIII-lea, apoi Blajul, leagǎnul Şcolii Ardelene, Câmpia Libertăţii, catedrala din 1749 ş.a.

COMUNA CETATEA DE BALTA

 

ATESTARE DOCUMENTARA

Prima atestare a localităţii apare în registrul papal din 1177 sub numele de "villa Cuculiensis castri".

Turnurile bisericii reformate au fost înălţate în 1060, şi au rezistat şi năvăliri tătarilor din 1214. În amintirea evenimentelor din acea perioadă a rămas un cap mare de tătar vopsit pe peretele bisericii. Conform unui alt document din 1214, pe timpul regelui Ştefan I aici a existat o fortificaţie din lemn întărită cu diguri de pământ, care a fost distrusă pe timpul năvălirii tătarilor din 1241. Documentele de la începutul secolului al XIV - lea fac din nou referire la o fortificaţie, care în perioada 1467-1538 a fost sub stăpânirea domnitorilor Ştefan cel Mare şi Petru Rareş.

5În 1565 cetatea a fost dărâmată de familia Csáky, stăpânul satelor iobăgeşti din zonă, pentru a construi un castel fortificat, care la sfârşitul secolul al XVII - lea a ajuns în proprietatea principelui Apafi Mihály.

În 1757 l-a cumpărat Bethlen Gábor, de la care a ajuns la fratele acestuia Miklós, pe vremea căruia în anul 1770 clădirea a fost modificată, în locul podului mobil a fost ridicată o casă a scărilor, a primit acoperişul ţuguiat, zidul de apărare a fost desfiinţat, şi s-a construit o capelă, un grajd pentru cai şi un turn de poartă, care în 1972 s-a dărâmat. După familia Bethlen a urmat prin căsnicie familia Haller.

După războiul din 1944 când pereţii castelului au fost avariați, a devenit depozit, iar mai târziu au fost amenajate birouri, iar din anii 1970 IAS Jidvei folosea pivniţa drept depozit. În prezent castelul restaurat este proprietate privată, proprietarul cumpărand de la nepotul ultimului grof Haller. Noii proprietari au desfășurat o activitate remarcabilă de conservare a castelului şi doresc întroducerea lui în circuitul turistic.

 

LOCALIZARE ȘI SUPRAFAȚĂ

Teritoriul administrativ al comunei Cetatea de Baltă este situat în partea estică a județului Alba, în Podișul Târnavelor, în partea inferioară a râului Tirnava Mică.
La est se învecinează cu comuna Adamus județul Mureș și localitatea Boian din județul Sibiu, la sud cu localitatea Făget, la vest cu localitățile Tăuni și Feisa iar la nord cu localitatea Veseuș.

Suprafața comunei este de 6.491 ha din care:

  • teren agricol 4.404 ha
  • păduri 1.615 ha
  • suprafața locuită 137 ha

 

STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ

Comuna Cetatea de Baltă este situată în Podișul Târnavelor, în subdiviziunea Dealurilor Târnăvenilor și face parte din punct de vedere administrativ din judeţul Alba. Satele componente ale comunei Cetatea de Baltă sunt:

  • Crăciunelu de Sus;
  • Sântămărie;
  • Tatarlaua;

Ca şi mijloace de acces avem o cale ferată care are ca punct de oprire în Cetatea de Baltă și care face legătura cu orașele Blaj și Târnăveni.  Prin localitatea Cetatea de Baltă trece drumul județean DJ 107 care face legătura cu aceleași orașe. Distanța până la cele două orașe este de 25 Km Blaj și 15 Km Târnăveni

  • Ruta Cetatea de Baltă – Blaj este asigurată de un microbuz cu 5 curse zilnice.
  • Ruta Cetatea de Baltă – Alba Iulia este asigurată de un microbuz cu 2 curse zilnice.
  • Ruta Cetatea de Baltă – Târgu Mureș este asigurată de un autobuz cu o cursă zilnică.

 

Repere istorice si culturale

 

Capela Romano Catolică

3Credincioşii medievali ai localităţii Cetatea de Baltă în timpul reformei religioase au devenit reformaţi, împreună cu biserica. Catolicismul reînvie în secolul XIII, când moşierul Bethlen Miklós a trecut la religia catolică şi pe dealul castelului a ridicat între anii 1760-1769 o frumoasă capelă.

De atunci, construcţia este singura biserică catolică din localitate. Din cauza numărului redus al credincioşilor biserica aparţine de Târnăveni. Tabernacolul frumos ornat este bijuteria lăcaşului, în faţa căruia pe acoperişul de lemn al pietrei altarului, se văd 5 ştampile. Sunt ştampilele grofului Majláth Gusztáv Károly, episcop între anii 1897-1938.

Castelul Bethlen

Construit în stilul Renaşterii franceze din secolul al XVI-lea şi renovat în secolele XVII-XVIII cu o poartă în stil baroc, constructia are un plan dreptunghiular, cu ziduri masive, prevăzute în partea superioară cu guri pentru păcura. Colțurile sunt străjuite de turnuri circulare pentru apărare. Pivnița și două dintre cele două etaje sunt boltite semicilindric. Pe latura superioară se află o scară interioară în spirală. Scara principală, bogat decorată, este lucrată în lemn. Noii proprietari au conservat-o, iar la capătul ei, în beciurile în care erau schingiuți iobagii, dar și unde se păstrau alimentele, este amenajată acum o sală de degustare a vinurilor produse în zonă.

4Ancadramentele ușilor și ferestrelor, arhitectura, în general, poartă amprenta renașterii franceze. Poarta, în stil baroc, este lucrată, conform inscripției, în 1769. Castelul era renumit pentru grădinile sale și pentru crescătoria de cerbi. Din beciurile castelului pornesc tunele subterane care duc până la castelul din Sânmiclauă, o altă proprietate a familiei grofului.

 Biserica Reformată

Clădirea Bisericii Reformate (romano-catolică până în anii 1550-1560), cu o navă, cor pentagonal și un turn masiv în partea de vest, are intrarea în partea de vest, printr-un mic pridvor prevăzut cu o deschidere semicirculară și cu volută în partea superioară. Fațada intrării este străjuită de două contraforturi masive, treptate, care protejează două nișe ce cândva au fost ferestre. Baza clopotniței este înconjurată de o galerie de lemn. Turnul actual este realizat din două turnuri pătrate unite printr-o zidărie ulterioară.

Fațada nordică este articulată cu un mare număr de contraforturi, cu profiluri diferite. Secțiunile lor diferă fiind triunghiulare, dreptunghiulare sau poligonale. Întreaga construcție aparține goticului matur sau celui târziu, fapt ce arată importanța lăcașului, de unde și interesul pentru consolidarea lui în diferite perioade de timp. Interesant este portalul gotic de pe fața sudică, abandonat astăzi care are arhivolta și usciorii articulate cu un șir de toruri cilindrice și scotii.

Biserica are un clopot inscripționat cu data de 1417, dar unele surse plasează edificarea ei prin anul 1332. Sigur este faptul că parohia există de peste un secol în anul 1415, când un hrisov în latină specifica hramul său: Sfântul Ștefan. La începutul secolului al XV-lea biserica a fost decorată cu fresce, lucru dovedit cu ocazia restaurărilor din 1897 când s-au găsit picturi din anul 1525. În cadrul acestei restaurări a fost dezgropată și cripta aflată sub arcul de triumf, ascunzând trei sicrie din secolul al XVI-lea. Deasupra criptei se găsea sarcofagul din marmură al Zsófiei Palöcsy, decedată în 1583.

Episcopul Georg Daniel Teutsch a reținut în anul 1877 că biserica aceasta mai era încă denumită în popor „biserica săsească”.

Biserica Evanghelică-Lutherană din Tătârlaua este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Tătârlaua, comuna Cetatea de Baltă ce dateaza din anul 1554 sec XV

Modestul edificiu de stil gotic, odinioară având corul decorat în exterior cu picturi murale ("Sf. Cristofor"), păstrează un valoros altar poliptic, opera pictorului Vincentius din Sibiu și a lemnarului Simon (1508). Cuprinde 12 compoziții la care se adaugă predela cu scene biblice și figuri de sfinți. Lucrare reprezentativă pentru trecerea de la Gotic la Renaștere.

Sărătura de la Cetatea de Baltă

Cetatea de Baltă se află pe DN 107, pe soseaua Târnăveni-Blaj, la 15 Km de orasul Târnăveni. În capul satului găsiți un lac sărat ceva mai mare, cu adâncimi variabile, dar datorită faptului că de aici se prelevează namol, puteți întâlni și adevărate gropi subacvale… deci atentie… în acest lac sărat, nu foarte concentrat în acest an, datorită ploilor abundente din lunile Aprilie și Mai, veți mai întâlni și emanaii de gaz metan, iar lângă el, câteva ochiuri de baltă cu nămol, deliciul copiilor din sat care vin aici la “bălăceala”…

Am ramas o zi întreagă la această sărătură ca să studiez nămolul. Există 3 feluri de nămol, de 3 culori, la suprafața bălților, se află un nămol cald și gri, sub el găsiți unul negru și mai rece iar într-o altă zonă a "sărăturii", întâlniți un nămol roșcat, datorită impregnării sale cu sărurile unui izvor mineral feruginos. Cel mai bun nămol este cel negru, aflat în profunzime, se întinde ușor pe piele, se încălzește repede sub razele soarelui și cedează căldura bland… În lac poți înota bine, e spațiu destul, iar prin sat găsești “cazare la gazdă”, la 30-40 de lei camera, aproape fiecare sătean are câte “o cameră de oaspeți”, totul e să mergi din casă în casă și să alegi ceea ce-ți convine… oamenii sunt foarte ospitalieri.

                  

Primăria Comunei Cetatea de Baltă
str. Cetății, nr. 32 jud. Alba
Cod poștal 517235
tel.: 0258 886101, 0258 886364, fax: 0258 886128
e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1