BRATEIU

Comuna Brateiu este situată pe malul stâng al Târnavei Mari, la aproximativ 5 km est de Mediaş, pe DN14. Condiţiile favorabile de habitat uman oferite de albia râului au constituit premisele locuirii acestei zone, din vechime. În 1959, pe prima terasă a Târnavei, în nisipǎria de la locul numit „Zăvoi” aflat la cca. 1 km est de comunǎ, s-a descoperit o necropolă din epoca Hallstatt, fragmente ceramice de tip Coţofeni şi morminte de incineraţie aparţinând unei comunităţi daco-romane din secolele IV-V.

Cercetǎrile ulterioare efectuate în acest loc au identificat trei faze de locuire, în secolele IV-VII. În 1966, în acelaşi punct s-au descoperit 90 de morminte de incineraţie şi urmele unui bordei. Cimitirul din Brateiu, datat în anii 380-454 d.Hr. (cele mai numeroase morminte aparţin secolului al IV-lea), atestă existenţa unei populaţii care practica un rit şi un ritual de înhumare cu analogii şi în lumea provincial-romană şi care întreţinea încă legături cu civilizaţia romană (ceramică provincial romană, monede romane imperiale târzii).

Investigaţiile arheologice au identificat în ultimii ani patru cimitire distincte, datate secolele IV-X, care conţin atât morminte de incineraţie, cât şi de inhumaţie, şi care lansează ipoteza că populaţia locală a găsit un „modus vivendi” cu popoarele năvălitoare. Săpăturile arheologice au identificat în Transilvania un orizont funerar de “tip Mediaş”, cuprinzând numeroase cimitire birituale, de incineraţie şi de inhumaţie. Ele datează în principal din a doua jumătate a sec. VII până la începutul sec. IX şi pot aparţine unor populaţii slave sau asimilate de fondul romanic. Sunt cimitire plane, cu un număr mare de morminte (La Brateiu, cimitirul Nr. 2 cu 239 de morminte – 205 de incineraţie şi 34 de inhumaţie, se aflǎ la trei km. est de localitate, în locul numit Rǎdaia). În toate cimitirele birituale, mormintele de incineraţie sunt majoritare. În necropola Nr. 2 a fost descoperit şi mormântul unui cǎlǎreţ avar, ceea ce atestǎ cǎ avarii controlau militar şi economic regiunea. Tot aici s-a descoperit un grup de patru morminte gepidice, datate în secolul al V-lea.

Primele informaţii despre localitate datează din anul 1283, când Petru, episcopul Transilvaniei, cedează, în schimbul a 40 mărci de argint bun, trei părţi ale decimei datorate capitlului Alba Iulia (constând în vin, fructe, miere şi miei) de parohiile a opt localităţi din capitul Mediaş. Nu este menţionată în mod direct prezenţa saşilor în capitlu, dar numele preoţilor celor 8 parohii nu lasă nici o urmă de îndoială: Walter, decan din Alţâna, Johannes din Biertan, Henricus din Richiş, Petrus din Moşna, Adam din Mediaş, Siffridus din Bratei (Monte Mariae), Henricus din Şaroş şi Theodricus din Copşa Mare. Conţinutul documentului indică faptul că aşezările săseşti nu erau pe pământ regal, fiind doar o înţelegere de ordin ecleziastic între preoţii saşi şi episcopie. Monte Mariae derivă de la biserica de pe „munte” închinată Fecioarei Maria. De la aceastǎ primă biserică, din latinescul „protodiaconus”, denumirea germană va fi Pretai, cea săsească, Pretoa, cea românească, Bratei, iar cea maghiară, Batárhely (satul călugărului).

073 Brateiu roBiserica actuală a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu absidă poligonală şi cu turn vestic cu trei niveluri, încadrat de traveele vestice ale colateralelor. Elementele stilistice gotice sunt predominante, dar se mai pǎstreazǎ şi unele elemente romanice târzii, de exemplu ancadramentul de fereastrǎ în arc semicircular pe latura de est a bisericii.

Privitor la istoria acestei biserici există mai multe ipoteze. Müller presupune o primă fază din perioada romanică. În această privinţă ar fi de analizat urma unei tribune în etajul clopotniţei. Hortwath admite două etape de construcţie, ambele din perioada gotică târzie, iar Roth crede că zidirea şi fortificarea corului s-au realizat concomitent. Fortificarea care a avut loc în secolul al XVI-lea. a transformat fundamental clădirea, partea ei sudică devenind o biserică-sală, prin desfiinţarea peretelui despărţitor dintre colaterala sudică şi nava centrală şi înălţarea peretelui exterior al colateralei la nivelul navei. Sala are tavan plat, iar în colateralul nordic, la jumătatea înălţimii arcadelor care unesc cele cinci pile, a fost construită o tribună.

Nava laterală din nord are stâlpi cu secţiuni diverse (caz similar la biserica din Moşna), însă aşezarea acestor stâlpi nu corespunde contraforturilor de pe latura de nord, deci trebuie să admitem ipoteza că nu au fost proiectate şi executate simultan. Corul a fost înălţat cu un nivel fortificat cu metereze şi goluri de turnare, ale cărui ziduri se sprijină pe arcadele devansate care unesc părţile superioare ale contraforturilor. Cu această ocazie, corul a fost înzestrat cu o boltă cu penetraţii, decorată cu nervuri stelate. Spre est corul are o fereastră gotică de mici dimensiuni, plasată în deschiderea unei penetraţii, iar spre sud, trei ferestre mari, în arc frânt. Pe peretele nordic se află nişa tabernaculului, fără ornamentaţii deosebite, iar pe peretele nord-estic au fost degajate fragmente de picturi murale, cea mai vizibilǎ având tema închinǎrii magilor, şi o bandǎ ornamentalǎ pe care se descifreazǎ anul 1481.
Sacristia, care exista la nordul corului, şi ultima travee a colateralului nordic, care flanca clopotniţa, au fost demolate pentru a nu împiedica flancarea verticală nordică. Sacristia a fost reconstruită în anul 1771, păstrând ancadramentul în arc frânt al intrării.

073 Brateiu 2 roClopotniţa vestică a suferit şi ea modificări importante; respectând o formulă des uzitată, parterul a fost transformat într-un portic boltit semicilindric, cu nervuri, care comunică cu cele trei nave prin arcade în arc frânt. Nivelul al doilea al turnului comunica cu nava centrală, constituind o tribună cu deschidere în arc semicircular. Nivelurile al treilea şi al patrulea constituiau iniţial o singură încăpere înaltă, cu o fereastră rotundă pe faţada vestică. Nivelul al cincilea era încăperea clopotelor, cu câte o fereastră gotică cu ambrazuri de piatră pe fiecare faţadă. Fortificarea turnului vestic, transformarea lui într-un ultim refugiu, s-a tradus prin zidirea tuturor ferestrelor (contururile lor fiind perfect vizibile şi astăzi, străbătute de golurile de tragere), prin închiderea arcadelor frânte de la parter prin care se comunica cu nava centrală şi colateralele, închiderea comunicării dintre tribună şi sală şi construirea coridorului de apărare din lemn, scos în consolă. Turnul are acoperiş piramidal cu frângere de pantă, sub care sunt instalate clopotele.

Biserica dispune de două portaluri. Portalul principal, bogat profilat, aflat pe latura vestică, nu este scos în rezalit. Colonetele au o friză de capiteluri, frecventă pe la 1400, dar care în Transilvania se întâlneşte şi mai târziu, de pildă la bisericile din Dârlos şi Curciu, care au fost datate, din cauza complexului arhitectonic, abia după mijlocul veacului al XV-lea. Ambrazura în trei trepte este realizată diferit pe cele două laturi: spre sud, este formată din trei mănunchiuri de baghete în formă cilindrică şi de pară, iar spre nord, din baghete cu secţiune rectangulară. Frizele capitelurilor sunt formate din frunze de viţă, iar arhivolta în arc frânt este încadrată de un fronton ornamental triunghiular. Acest fronton zace însă pe două console foarte înrudite ca formă (o piramidă inversată cu feţele crestate) de la sfârşitul sec. al XV-lea, dar nu este exclus ca aceste console să fi fost încastrate ulterior în locul actual. Portalul sudic este protejat de un portic boltit, construit probabil în secolul al XVIII-lea. De fapt, întregul ansamblu suportǎ importante reparaţii în a doua jumǎtate a secolului al XVIII-lea, foarte probabil demarate cu ocazia vizitei pe care împǎratul Iosif al II-lea o face în Brateiu în 1773, în drumul sǎu spre Mediaş – Sibiu.

Incinta, cu traiect poligonal neregulat, a fost înălţată în prima parte a secolului al XVIlea, exploatând panta nordică abruptă care coboară spre Târnavă. Spre vest apărarea era asigurată de turnul înalt al clopotniţei, iar spre est şi sud, a fost asigurată de un bastion cu două niveluri, respectiv de un puternic turn de poartă, cu patru niveluri. Curtinele, care nu mai au nici înălţimea iniţială, nici elementele de fortificare, sunt susţinute de contraforturi, plasate atât la exterior, cât şi în interior. Zidul sud-estic, împreună cu bastionul, au fost demolate, pentru a se construi în acest loc clădirea şcolii. În schimb, în faţa turnului de poartă a fost construit un tunel de acces cu fronton baroc, care, împreună cu încăperea boltită de la parterul turnului, formează un „culoar” de intrare în cetate. Turnul de poartă, devansat faţă de curtină, avea coridor de apărare din lemn care a fost demolat. Astăzi, primul nivel al turnului găzduieşte un muzeu al comunei, unde sunt expuse obiecte legate de istoria comunei, a bisericii sau de viaţa cotidiană a locuitorilor.

073 Brateiu 1 ro

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1