AXENTE SEVER

076 AxenteSever 1 roAxente Sever este centru de comună, situat la 13 km. sud-vest de Mediaş, pe malul stâng al Târnavei Mari, la confluenţa cu pârâul Visa. Pe teritoriul localităţii, cunoscută încă din 1305 sub numele de „Villa Dominarum”, s-a găsit în anul 1824, un tezaur cu peste 200 de monede imperiale romane de argint (secolele II – III d.Chr.) şi în 1875, un tezaur de denari republicani romani din argint, datat între anii 49 î.Chr – 271 d.Chr. În punctul numit Carierǎ, la confluenţa Visei cu Târnava Mare, s-au descoperit urmele unei aşezǎri din prima perioadǎ a epocii bronzului. La locul numit Joangrǎvǎ, fragmentele ceramice şi urmele de locuire aratǎ cǎ aici a fost o aşezare în secolele II-III d.Chr.

Numele săsesc al comunei, Frauendorf, (alias Frâua), secole de-a rândul comună liberă a Scaunului Mediaş, a fost schimbat în 1931 în „Axente Sever”, cu ocazia comemorării a 25 de ani de la moartea paşoptistului.

În comună s-a născut, în anul 1821, Ioan Axente, fiul cărăuşului Baciu Axente. Călătoriile, alături de tatăl său, la Lipsca, Budapesta sau Viena, au premers formarea intelectuală care se va desăvârşi la şcolile din Sibiu şi Blaj. Anul 1848 îl surprinde la Bucureşti, dar la primele ecouri ale revoluţiei va reveni la Blaj. Semnează în presa vremii articole sub pseudonimul „Severu” şi acest nume îl va însoţi toată viaţa. În 1849 va fi întemniţat alături de ceilalţi fruntaşi ai revoluţiei, după eliberarea sa continuând să participe la mişcarea pentru apărarea iobagilor. Ales deputat al dietei în anul 1864, este revoltat de discri-minările la care este supusă naţiunea română şi demisionează în 1877. Se retrage la Braşov, unde moare în anul 1906.

Obiectivele turistice ale comunei sunt biserica-cetate, bustul lui Axente Sever aflat în centrul comunei şi casa lui memorială.

Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, biserica-sală era compusă dintr-o navă pătrată, un cor şi, spre est, absida poligonală a corului, formată din cinci laturi. Partea cea mai veche este actualul careu din faţa absidei, acoperit cu o boltă în cruce pe arhivolte. Acest corp de clădire, cu ziduri din piatră brută foarte groase, este totodată singurul care e lipsit de contraforturi şi s-ar putea să fi făcut parte din biserica parohului amintit în documentele din 1322 şi 1323. Încăperea de vest, actuala navă, pătrată şi ea, dar ceva mai mare decât careul, e boltită cu ogive de forme simple, dreptunghiulare, încheiate într-o cheie de boltă decorată cu rozetă. Nava fusese de la început întărită cu patru contraforturi pe latura de vest, dar aceste contraforturi fuseseră mai reduse decât cele actuale.

076 AxenteSever roDeasupra pătratului corului a fost construită o clopotniţă iniţial nefortificată, soluţie foarte rar adoptată în Transilvania (întâlnită şi la bisericasală din imediata apropiere, la Agârbiciu). La est, spre absidă, şi la vest, spre sală, corul este delimitat de câte un puternic arc frânt din piatră, cu grosimea de peste 1,5 m. Între cele două arcuri este cuprinsă bolta din cărămidă a corului, în cruce şi fără nervuri, iar deasupra lor au fost înălţate cele trei niveluri ale turnului. Turnul de piatră se sprijină atât pe cele două arcuri frânte, cât şi pe pereţii laterali foarte groşi ai corului, de la nord şi de la sud. La ultimul nivel al turnului au fost instalate clopotele. Bolta sălii este în cruce, cu nervuri arhaice din piatră. Cele cinci laturi ale absidei corului aveau fiecare câte o fereastră gotică în arc frânt, dar două dintre ele au fost zidite. În peretele sudic al corului există o intrare cu un ancadrament de piatră în arc frânt, care comunică cu o capelă construită în secolul al XIV-lea, capelă continuată la est cu o absidă semicirculară.

La sfârşitul secolului al XV-lea, după invaziile turceşti, biserica a fost fortificată, modificările mărindu-i dimensiunile şi aspectul. Nava şi absida corului au fost supraînălţate cu două niveluri şi prevăzute cu metereze. Turnul fusese de la început înzestrat cu metereze simple, alungite. Aceste clădiri sunt din piatră brută, blocuri finisate fiind folosite numai la colţurile zidurilor. Accesul pe platformele de lemn care deserveau cele două rânduri de metereze se face printr-o scară foarte îngustă practicată în grosimea zidului de nord-vest al sălii, iar comunicarea între cele două fortificaţii, ale sălii şi ale absidei, se face prin interiorul turnului, la nivelul al doilea. Cele patru contraforturi construite cu această ocazie pe faţada vestică a sălii au fost unite cu trei arcade din cărămidă, devansate faţă de peretele bisericii. Arcadele ascundeau guri de turnare scoase în consolă, care protejau intrarea în biserică. Intrarea în biserică, o îngustă deschidere semicirculară aflată între contraforturile doi şi trei, putea fi blocată cu herse, şanţurile de culisare ale herselor fiind vizibile şi astăzi pe contraforturi. Intersecţiile celor cinci laturi ale absidei au fost întărite cu patru contraforturi în trei trepte, lipsite de arce devansate. Înălţarea pronunţată a acoperişului celor două corpuri modificate a închis ferestrele gotice geminate practicate pe faţadele estică şi vestică la nivelul al treilea al turnului, necesare difuzării sunetului. Din această cauză, clopotele au fost mutate în spaţiul acoperişului piramidal, fortificat cu un coridor de apărare din lemn, scos în consolă.

Judecând după formele arhitectonice şi puţinele elemente plastice (o singură fereastră gotică biforă, azi astupată, păstrată în axa de est a corului, celelalte fiind toate modernizate), se poate admite că acestea erau părţile componente ale bisericii „Tuturor Sfinţilor” amintite în documentul din 1414.
În anul 1777, în interiorul bisericii au fost făcute modificări: au fost construite două modeste tribune, prima în capătul vestic al sălii, susţinută de trei arcade semicilindrice, cu o balustradă barocă pictată, pentru orgă, şi a doua, în cor. Pe peretele din stânga altarului baroc, aflat în absidă, se află o placă comemorativă de marmoră, care are inscripţionate numele eroilor saşi din localitate decedaţi în primul război mondial. De fapt, plăci similare se află în toate bisericile săseşti din spaţiul Târnavelor. O intrare semicirculară a fost deschisă pe peretele de nord al sălii, căreia i s-a adăugat la exterior un portic patrat cu arcade semicirculare.

076 AxenteSever 3 ro

Construcţia incintei de apărare a demarat concomitent cu fortificarea bisericii. Incinta are un traseu oval, zidurile, înalte de 6-8 m., sunt întărite de contraforturi modeste şi sunt prevăzute cu lăcaşuri de tragere şi guri de turnare. În interior, zidurile par mai scunde, din cauza nivelului mai ridicat al curţii. Întreg perimetrul interior al zidului este prevăzut cu un drum de strajă, aflat sub un acoperiş în formă de pupitru. Acoperişul, cu panta spre interiorul curţii, creează de jur împrejur încăperi destinate păstrǎrii proviziilor, delimitate de ziduri de cca 3 m înălţime (interiorul incintei este mult înălţat) . Incinta are două intrări, una la sud-vest, pentru pietoni, a doua la est, prevăzută cu un bastion de apărare, devenit locuinţă a paznicului, ridicat peste un tunel boltit înalt de 2,5 m şi lat de cca 3 m, care putea fi închis cu hersă.

 

COMUNA AXENTE SEVER - Bază date - TURISM


Comuna Axente Sever este situată geografic în partea de nord-vest a judeţului Sibiu, în zona Târnavelor, pe DN 14 Sibiu-Mediaş-Sighişoara, la 36 km de municipiul Sibiu, 1 km de Copşa Mică, 11 km de municipiul Mediaş şi 50 km de municipiul Sighişoara. Relieful este deluros, străbătut de apele râurilor Visa şi Târnava Mare. Comuna are o populaţie de 3.808 locuitori, o suprafaţă de 73,7 Km2, 194 hectare intravilan şi 6.570 extravilan, 1.540 gospodării. Localităţi componente: Axente Sever (prima atestare documentară – 13 aprilie 1305), Agîrbiciu (1343) şi Şoala (1331).


Activităţi economice specifice zonei: agricultură, apicultură, viticultură, pomicultură, zootehnie, turism şi industrie în ultimii ani (agroturism-ecoturism, întreprinderi mici şi mijlocii - confecţii metalice, ambalare miere de albine, panificaţie, prefabricate pentru construcţii).


Obiective turistice:

axente3 biserica muzeu cetateCetatea sătească şi biserica evanghelică fortificată din Axente Sever (atestată 1322, cetatea fortificată la sfârşitul secolului al XV – lea; altar din lemn în stil „baroc” – 1777 are ziduri de apărare întărite cu contraforturi puternice deasupra cărora s-au realizat „guri de păcură”, originalitate prin silueta turnului de apărare cu nişe de tragere din pod, care încorporează întreaga zonă de mijloc a edificiului – secolul XV. Nucleul original de tip biserică-sală, alcătuit din două travee pătrate boltite în cruce pe ogive, spre răsărit o capelă în stil romanic, cu obsidă semicirculară (reparaţii în 1819 şi 1964). În prezent Cetatea sătească din Axente Sever, transformată în „Muzeu-cetate”, a fost introdusă în circuitul turistic, primind vizitatori zilnic, mai puţin în zilele de luni, cu posibilitatea de a asigura cazarea a 13 persoane (cu rezervare).


Cetatea sătească din Agârbiciu declarată monument istoric, atestată 1415, cu ”nava” îngustă, lungă, „corul” pătrat, turn puternic mărit în 1827, orgă cu două claviaturi.

Axente4 cetate agarbiciu

Biserica fortificată din Şoala - în secolul XIII s-a construit o capelă romanică din care mai există o parte din absidă în zidul de apărare, ulterior biserica în stil gotic.


Alte repere turistice:

Biserica ortodoxă română "Învierea Domnului"- Axente Sever (1836)

Biserica "Sf. Nicolae" – Agârbiciu (1828)

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" – Şoala (1842)

Biserica ortodoxă română "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - Axente Sever (1832).

Membri

  • Alma +

    Pentru construirea acestui lăcaș de cult s-a folosit piatră de râu și cărămidă arsă, iar pentru acoperiș, inițial șindrila și ulterior țigla. Read More
  • Ațel +

    Bazilica gotică a fost construită în jurul anului 1380, înlocuind biserica decanului Walter. Ea consta dintr-un cor alungit, terminat cu absidă poligonală, Read More
  • Axente Sever +

    Biserica, purtând hramul Tuturor Sfinţilor, este menţionată pentru prima dată în 1322. Construită la începutul secolului al XIV-lea din piatră, în stil gotic timpuriu, Read More
  • Bahnea +

    Una din primele atestări documentare ale localității Bahnea este gasită în anul 1291, aceasta fiind menționată în unul din documentele emise de către Roland Read More
  • Biertan +

    Cetatea medievală a Biertanului, cu cele patru rânduri de ziduri şi nouă turnuri şi bastioane (nu este o greşeală, patru ziduri şi nouă turnuri), Read More
  • Blăjel +

    Satul Blăjel apare menţionat pentru prima dată în anul 1373 sub denumirea de Blastelke, rămânând aproximativ aceeaşi, până prin anul 1854. Read More
  • Brateiu +

    Biserica a fost construită în a doua jumǎtate a secolului al XIV-lea, ca o bazilică goticǎ timpurie, cu trei nave şi cor alungit, cu Read More
  • Cenade +

    Biserica fortificată din Cenade, comuna Cenade, județul Alba, a fost construită în secolul al XIII-lea ca bisericuță romanică (corul bisericii actuale), edificiu extins și Read More
  • Cetatea de Baltă +

    Castelul Bethlen-Haller, construit în stilul renaşterii, între 1615-1624, aparţine tipului cu plan patrulater compact, fără curte interioară. Turnurile circulare din colţuri, Read More
  • Copșa Mică +

    Oraşul Copşa Mică se află la o distanţă de 12 km de Mediaş şi are o vechime de peste 600 de ani. Chiar dacă Read More
  • Daneș +

    Biserica evanghelică a localităţii Daneş a fost construită la începutul secolul XVI. Tot în acea perioadă, în scop de apărare împotriva turcilor, a fost Read More
  • Dumbrăveni +

    Castelul Apafi a fost construit în 1563, de cǎtre membrii familiei nobiliare Apafi. Cronicarul spune: „După multă gândire, ei arătară că s-ar găsi un Read More
  • Hoghilag +

    Cea mai veche atestare documentară a localității Hoghilag este într-un document din 1335, care se referă la un preot, pe nume Johannes, din Archidiaconatul Târnavei Read More
  • Jidvei +

    Biserica fortificată din satul Jidvei a fost protejată până în sec. al XIX-lea de un zid de incintă dublu, cu două turnuri de apărare Read More
  • Laslea +

    Biserica existentǎ în 1309 în Laslea a fost înlocuită, după toate probabilităţile, de o bazilică gotică cu trei nave închinată sfântului Ladislaus, construită după Read More
  • Mediaș +

    Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Faptul că este ridicat pe o colină permite să presupunem că bisericile anterioare, Read More
  • Micăsasa +

    Biserica construită în secolul al XIV-lea a fost o bazilică gotică, formată din cor şi sală. La începutul secolului al XVIII-lea, stăpânul domeniilor, baronul Read More
  • Mihăileni +

    Biserica fortificată Moardăș a fost construită în secolul l XIV-lea,cu hramul „Sfântul Nicolae„.Este o bisrică gotică,cu o singură navă. Read More
  • Moșna +

    Biserica reconstruită încorporează în ea numeroase elemente de construcţie recuperate de la bazilica gotică veche. Unul dintre cele mai preţioase elemente de decor, Read More
  • Șeica Mică +

    Construcţia bisericii a început pe la mijlocul secolului al XIV-lea şi a fost definitivată la începutul secolului al XV-lea. Read More
  • Șona +

    Biserica fortificată se remarcă ca un monument istoric semnificativ. La început de sec. al XVI-lea s Read More
  • Valea Lungă +

    Biserica în stil gotic târziu, fără sală de biserică evanghelică, construită în secolul al 14-lea, Read More
  • Valea Viilor +

    Biserica, închinatǎ Fecioarei Maria, a fost fortificată începând din ultimul deceniu al secolului al XV-lea. Read More
  • Viișoara +

    Biserica Evanghelică din Viișoara este o sală prevăzută cu un turn clopotniță pe latura vestică. Nava este acoperită Read More
  • 1